Medalia „Crucea comemorativă. Participant la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova (1991-1992)”
Medalia „Crucea comemorativă. Participant la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova (1991-1992)“ a fost elaborată de către subsemnatul, în colaborare cu designerul Larisa Donca-Mischevca, fiind discutată şi aprobată de către Comisia de Heraldică a Ministerului Apărării şi de Comisia Naţională de Heraldică a Republicii Moldova (CNH) la 30 noiembrie 2011. Proiectul legii privind instituirea crucii comemorative a fost elaborat în contextul indicaţiilor Guvernului Republicii Moldova nr.1215-376 din 22 august 2011, prin care în sarcina Ministerului Apărării a fost pusă elaborarea şi promovarea proiectului de act normativ de instituire a unei distincţii comemorative de marcare a 20 de ani de la începutul conflictului armat pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova. Iniţiativă legislativă în acest sens a fost aprobată şi transmisă de Guvern în Parlament,[1] iar deputaţii au susţinut instituirea noii distincţii în şedinţă din 15 ianuarie 2012.[2]
Distincţia „Crucea comemorativă. Participant la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova (1991-1992)“ se încadrează după forma şi mărimea sa standardelor medalisticii comemorative ale Republicii Moldova şi este compusă din două părţi, cu o structură reliefată.[3]
Medalia în formă de Cruce continuie seria de pionierat a faleristicii naţionale în ceea ce priveşte tipologia distincţiilor Republicii Moldova, care nu cunoscuse anterior decât forme de ordin de piept fără baretă sau cu colan şi de medalie rotundă suspendată de baretă, urmând după medalia jubiliară „Crucea Comemorativă. Războiul al Doilea Mondial”, care a fost promulgată de Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu la 16 martie 2010.[4]
„Crucea comemorativă. Participant la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova (1991-1992)“ se confecţionează din tombac patinat de culoare cenuşie (oţel patinat). Ea reprezintă o cruce cu braţele egale rectilinii emailate Alb (conturate pe perimetru), înscrisă într-un cerc imaginar cu diametrul de 35 mm. Crucea are în centru un medalion rotund emailat Alb, înconjurat de o cunună de stejar, cuprinzînd compoziţia aurită a Stemei de Stat a Republicii Moldova, păstrând cromatica originală a stemei doar în scutul central (tăiat, roşu şi albastru, cu un cap de bour broşînd, însoţit între coarne de o stea cu opt raze, jos la dextra de o roză heraldică, iar jos la senestra de o semilună conturnată, totul de culoare aurie). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce (acvila cruciată) şi ţinînd în gheara dreaptă o ramură de măslin, iar în cea stîngă un sceptru).
Pe reversul medaliei monocrome, în centru, într-un cerc conturat perlat cu 20 de mărgele în relief, sunt incizate în două rânduri milesimele „1991 / 1992”.
Medalia (Crucea) se fixează cu un inel de o baretă, acoperită de o panglică de moar cu lăţimea de 30 mm.
Braţul de sus al crucii are un inel ornat de care însemnul se fixează cu un inel simplu de o baretă metalică, de formă dreptunghiulară şi cu colţurile de jos tăiate, îmbrăcată cu o pînză de moar cu lăţimea de 30 mm, dungată vertical: Roşu-Galben-Roşu-Alb-Albastru–ALB–Albastru-Alb-Roşu-Galben-Roşu (culorile, cu excepţia Albului, repetă fidel cromatica Drapelului de stat în Albastru, Galben şi Roşu). Toate având lăţimea benzilor, după cum urmează: 2mm – 2mm – 2mm – 0,5mm – 6mm – 5mm – 6mm – 0,5mm – 2mm – 2mm – 2mm.
Înălţimea totală a distincţiei nu depăşeşte 90 mm.
Panglica distincţiei comemorative moldoveneşti se înscrie conceptual în tradiţia primilor decoraţii româneşti, precum a fost Medalia comemorativă a „Apărătorilor Independenţei” instituită prin Înaltul Decret nr.1422/1878 (distincţie care s-a conferit tuturor militarilor, indiferent de grad, atît celor care au participat direct la operaţiunile militare din 1877-1878 cât şi cei care au asigurat serviciile de pază în interiorul ţării, funcţionarilor civili care au asigurat diferite servicii pentru armată, medicilor civili care au îngrijit răniţii şi bolnavii din campanie precum şi altor persoane care au adus servicii în domeniile enunţate).
Un element nou, definitoriu pentru conflictul armat din anii 1991-1992 este fluviul Nistru – prezent în panglica distincţiei prin cromatica Albă (simbolul apelor) din centrul baretei.
În heraldica europeană Albul (argintul) semnifică – devotament, corectitudine, candoare, inocenţă, puritate şi înţelepciune. Albul păcii şi albul tragicului, deasemenea, sunt două sensuri emblematice ale acestei culori în distincţie. Deoarece, conform tradiţiei etnologice a poporului nostru avem două culori ale doliului: negrul contemporan preluat din Occident şi albul cutumei tradiţionale.[5]
Panglica distincţiei comemorative moldoveneşti este flancată de două combinări cromatice – Roşu-Galben-Roşu, îmbinând, din punct de vedere simbolic, pe de o parte - cea mai înaltă culoare heraldică Aurul (galben), ce simbolizează motivaţia supremă a jertfirii de sine a patrioţilor ţării care au luptat pentru Independenţa şi Integritatea Republicii Moldova, iar pe de altă parte - culoarea Roşie, ce semnifică sângele vărsat de aceştea pe malurile străbunului Nistru (simbolizat prin dunga lată de culoare Albă).
Albastrul – culoarea păcii, este culoarea simbolică a infinitului, cerului, perfecţiunii, absolutului, lumii spirituale, idealului, dragostei platonice. Este şi culoarea fericirii, şi aspiraţiilor romantice în literatura multor popoare.[6]
Numărul celor două dungi înguste Albe semnifică, comemorarea celei de a 20-a aniversări a războiului de pe Nistru pentru integritatea şi independenţa Republicii Moldova (marcată în 2012). Totodată, cromatica albă din baretă concordează cu emailul alb din medalionul crucii, care repetă smalţul alb din cele două mai înalte ordine ale ţării noastre – „Ordinul Republicii” şi „Ştefan cel Mare”.
Panglica distincţiei are pe revers un sistem de prindere de haină şi se poartă în partea stângă a pieptului.
Forma Crucii acestei distincţii, având extremităţile labate în unghi (romboidale), este una nouă, originală pentru faleristica naţională, care este mai puţin uzitată în faleristică – accentuându-se caracterul său sobru, laconic
Albul emailului din laturile din faţă ale crucii şi Negrul (cenuşiu) din perimetrul acestora – semnifică culoarea doliului, deoarece simbolizează comemorarea tragicului eveniment şi memoria celor căzuţi acum 20 de ani în urmă. Iar cununa de stejar este un element de bază al medalisticii militare europene. Totodată, Stejarul fiind unul din candidaţii de emblemă naţională complementară la categoria Copac naţional. Simbioza acestor elemente accentuiază caracterul comemorativ al medaliei, ancorând-o în tradiţia autohtonă .
Pe reversul distincţiei, în centru, într-un cerc conturat perlat cu 20 de mărgele (ce semnifică a XX-a aniversare), sunt incizate milesimile în două rânduri – „1991 1992” (anii când s-au derulat tragicele evenimente).
Bareta uzuală, pentru port cotidian, se prezintă sub forma unei panglici dreptunghiulare din rips reprezentînd identic cromatica baretei de pe originalul medaliei, aplicată pe un suport metalic, cu lăţimea de 30 mm, înălţimea de 10 mm. Pe spate are un sistem de prindere. Bareta se poartă conform regulamentului, pe partea stângă a vestonului.
Culoarea
|
Pantone
|
CMYK
|
RGB
|
HTML
|
Albastru
|
293c
|
97.81.0.0
|
0-70-174
|
#0046AE
|
Galben
|
109c
|
1.15.100.0
|
255-210-0
|
#FFD200
|
Roşu
|
186c
|
13.100.90.4
|
204-9-47
|
#CC092F
|
Igor Panfile, viceministru al Apărării, a comunicat, în şedinţa Cabinetului de Miniştri (11.01.2012), că distincţia va fi oferită cetăţenilor Republicii Moldova pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova, după cum urmează:
a) militarilor aflaţi în serviciul activ, rezerviştilor chemaţi la concentrare, voluntarilor şi colaboratorilor organelor afacerilor interne, ai organelor securităţii statului şi ai sistemului penitenciar, incluşi în efectivul unităţilor militare şi structurilor speciale aflate pe poziţii de luptă;
b) militarilor, colaboratorilor organelor afacerilor interne, ai organelor securităţii statului şi ai sistemului penitenciar şi persoanelor civile delegate în aceste unităţi în vederea îndeplinirii unor misiuni speciale în scopul eficienţei acţiunilor de luptă.
Confecţionarea distincţiei nominalizate, a legitimaţiei şi a cutiei capitonate aferente acesteia pentru aproximativ 28000 de participanţi la acţiunile de luptă, a necesitat cheltuieli financiare în sumă de aproximativ 5 mln. 320 mii lei, care la propunerea Ministerului Finanţelor au fost alocate din fondul de rezervă al Guvernului.[7]
Modul de conferire a distincţiei respective, procedura de înmînare şi modul de purtare a acesteia sunt prevăzute în Regulamentul aprobat prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova.
Chişinău, 31 ianuarie 2012.
dr., conferenţiar Vlad MISCHEVCA (membru al CNH).
 | |
| Decoraţia în original, 2012. |
[1] http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=341859&lang=1 Publicat: 13.01.2012 în Monitorul Oficial, Nr. 7-12, art Nr : 39.
[2] http://www.timpul.md/articol/deputaii-au-instituit-crucea-comemorativa-pentru-combatanii-care-au-luptat-in-transnistria-30321.html Vezi: Monitorul oficial, nr.21-24, 27 ianuarie 2012, p.15-16.
[3] Vezi : S. Andrieş-Tabac, Crucea Comemorativă a Celui de al Doilea Război Mondial, în Akademos, nr.1 (16), 2010, p.61-62.
[4] Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 37-38, 19 martie, p. 7-8, art. 87 şi 88.
[5] V. Buzilă , Simboluri ale doliului în Moldova, în „Revista de etnologie”, Chişinău, I, 2005, p. 94-117.
[6] I. Evseev, Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale. Editura „Amarcord", Timişoara, 1994
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu