Sub maiul Simbolurilor

În luna mai din anul acesta suntem parcă ceva  mai mult expuşi atacului informativ din partea unor Simboluri. Constatăm că, ni se bagă pe gât, ni se dă, metaforic vorbind, cu maiul în cap – promovându-se şi utilizându-se un şir de Simboluri străine, fie mai vechi sau mai noi. Nu este deloc inofensivă mediatizarea simbolurilor de sorginte imperială sau sovietică, ce capătă în viaţa social-politică a Republicii Moldova o conotaţie ideologică şi politică, contribuindu-se, astfel, la neglijarea şi încălcarea legislaţiei în domeniul Simbolurilor Publice http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=340408&lang=1  (reamintim legile despre Drapelul şi Stema de Stat ). Profanarea simbolurilor naţionale şi propogarea celor neatorizate are loc pe un fondal general de incompetenţă juridică şi istorică în domeniul heraldicii şi vexilologiei. Iar activitatea, din 1995, în bază de voluntariat a Comisiei Naţionale de Heraldică nu poate suplini întru totul lacunele din educaţia patriotică a cetăţenilor.

*  *  *

Chiar în „inima târgului” (Chişinău, str. Columna 76), pe faţada unei biserici (?) am atestat, pe data de 2 mai 2014, trei drapele arborate în discordanţă cu Legea despre Drapelul de Stat (2010). Alături de Tricolorul de Stat erau prezente două steaguri, dintre care unul poate fi identificat ca fiind similar cu Pavilionul Flotei Militare a Federaţiei Ruse (aprobat în 1992, 2001). Conform Legii federale din 29 decembrie 2000 № 162-FZ: Articolul 3. Pavilionul Marinei Militare a Federației Ruse este o pânză dreptunghiulară albă traversată pe diagonală de o cruce albastră (Sf. Andrei). Raportul dintre lățimea la lungimea sa este 2:3. Raportul dintre lățimea capetelor crucii transversale la lungimea pavilionului este de 1:10.” 

„Федеральным законом от 29 декабря 2000 года № 162-ФЗ «О знамени Вооружённых Сил Российской Федерации, знамени Военно-Морского Флота, знамёнах иных видов Вооружённых Сил Российской Федерации и знамёнах других войск» установлено: Статья 3. Знамя Военно-Морского Флота состоит из двустороннего полотнища, древка с навершием, со скобой и с подтоком. Полотнищем знамени Военно-Морского Флота является Военно-морской флаг Российской Федерации, представляющий собой белое прямоугольное полотнище, пересеченное синим диагональным (Андреевским) крестом. Отношение ширины флага к его длине 2:3. Отношение ширины концов креста к длине флага 1:10.”

Cel de al doilea drapel, despre care am semnalat autorităţilor ca fiind arborat neautorizat, conţine cele trei culori, dispuse pe orizontală: Alb-Galben-Negru. Acestea sun culorile imperiale ale Rusiei, deoarece primul steag Negru - Galben - Alb a fost aprobat la mijlocul secolului al XIX-lea, prin decretul împăratului Alexandru al II-lea la 11 iunie 1858 (inclus în Colecția completă de legi ale Imperiului Rus sub numărul 41551). De facto, în conformitate cu mărturiile contemporanilor și cercetările ulterioare: „în 1858 s-a produs o schimbare a steagului rusesc”, confirmându-se „culorile naționale ruse”. Mai târziu, aceste culori au fost folosite pentru a elabora noi arme teritoriale (inclusiv în ornarea stemei Basarabiei, aprobate în 1878 ).

Mai recent, deja în 2013, legislativul din St. Petersburg a înaintat o lege cu privire Simbolul istoric al Federației Ruse - drapelul național al Imperiului Rus și de modificare a Codului Federației Ruse privind încălcările administrative („Об историческом символе Российской Федерации - государственном флаге Российской империи и о внесении изменения в Кодекс Российской Федерации об административных правонарушениях”):

     1. Drapelul de Stat al Imperiului Rus este steagul, care a fost simbolul oficial de stat al Imperiului Rus în perioada 11.6.1858 – 28.04.1883.
     Drapelul de Stat al Imperiului Rus este o pânză dreptunghiulară din trei benzi orizontale egale: în partea de sus - negru , mijloc - galben ( sau aur ), iar în partea de jos - culoarea albă (sau argintiu). Raportul dintre lățimea la lungimea sa este 2:3.

     3. Drapelul de Stat al Imperiului Rus este un simbol istoric al Federației Ruse.

„Статья 1

     1. Государственным флагом Российской империи является флаг, который был официальным государственным символом Российской империи в период с 11 июня 1858 года по 28 апреля 1883 года.

     Государственный флаг Российской империи представляет собой прямоугольное полотнище из трех равновеликих горизонтальных полос: верхней - черного, средней - желтого (или золотого) и нижней - белого (или серебряного) цвета. Отношение ширины флага к его длине 2:3.
     2. Многоцветный рисунок государственного флага Российской империи помещен в приложении к настоящему Федеральному закону.

     3. Государственный флаг Российской империи является историческим символом Российской Федерации.”

 http://www.assembly.spb.ru/ndoc/doc/0/777308595

Astfel, Simbolurile adevărate, istorice şi spirituale ale poporului nostru sunt substituite şi profanate... Se încalcă flagrant Legea despre Drapelul De Stat din 2010 - Art.9 (3), ce stipulează clar: „Pe teritoriul Republicii Moldova pot fi arborate numai drapele şi alte însemne vexilare înregistrate oficial de Comisia Naţională de Heraldică în Armorialul General al Republicii Moldova”.


P.S.
Avizul CNH din 25.06.2014:

 

*  *  *

După rebrendingul din 2005 de către Agenţia „RIA Novosti” a Panglicii Gardiste (supranumite Sf. Gheorghe) s-a probat intenţionat uzurparea simbolurilor naţionale ale Republicii Moldova printr-un însemn vexilologic nou, plăsmuit special în acest scop la Moscova şi considerat de către susţinătorii săi, nici mai mult, nici mai puţin ca fiind „simbolul victoriei”– ceea ce este o manipulare politică.

Originea cromatică a ordinului Sf. Gheorghe (patru clase), instituit de Ecaterina II, se trage din Panglica de mătase din trei benzi negre şi  două galbene, conform Statutului Ordinului Militar al Mucenicului Sfânt și Purtător de Biruinţe Gheorghe (1769). Acestea sunt culorile  din stema Imperiului Rus - un vultur negru în câmp de aur. „Лента шелковая о трех черных и двух желтых полосах” (Статут Военного Ордена Святого Великомученика и Победоносца Георгия. 1769).

Stalin a revenit la cromatica oranj – negru (nu galben – negru) în faleristica sovietică din perioada 1941-1945, instituind noile decoraţii: „Slava” (trei clase, în 1943. Drept o replică a Crucii Sf. Gheorghe în patru clase a Imperiului Rus) şi „Pentru victoria asupra Germaniei în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941-1945” (1945).  

Medalia "Pentru victoria asupra Germaniei în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941-1945", care a fost cea mai frecventă decoraţie a URSS – avea o baretă din panglică de culoarea galben-portocalie cu trei dungi negre, de 4 mm lățime. Медаль "За победу над Германией в Великой Отечественной войне 1941-1945 гг." - стала самой распространенной наградой СССР. На награде изображен И.В. Сталин, в маршальской форме, смотрящий на запад, по кругу надпись "НАШЕ ДЕЛО ПРАВОЕ", "МЫ ПОБЕДИЛИ", на реверсе по окружности надпись "ЗА ПОБЕДУ НАД ГЕРМАНИЕЙ" и пятиконечная звезда внизу, по центру слова "В ВЕЛИКОЙ ОТЕЧЕСТВЕННОЙ ВОЙНЕ 1941-1945гг.". Лента медали желто-оранжевого цвета с тремя черными полосами шириной 4 мм.

Panglica „Sf. Gheorghe”, cu siguranță este acum discreditată, fiind deja asociată nu numai cu Războiul din 1941-1945, dar şi cu anexarea Crimeei şi destabilizarea Ucrainei vecine. Iar utilizarea sa în sărbătorirea „Victoriei”, la 9 mai, este ambigue.

*  *  *

Concluzionăm, că această stare de lucruri, ce poate fi definită drept o anarhie vexilologică în Republica Moldova - se extinde şi capătă proporții, deoarece observăm că chiar şi în promovarea stilului de viaţă sănătos se apelează la o publicitate confuză din punctul de vedere al simbolisticii naţionale. Astfel,  velohora.md - o sărbătoare anuală  organizată de către TM "Gura Căinarului" „pentru toți cei care au grijă de un stil de viaţă activ!” implică neinspirat monumentul din Chişinău al  lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi... o bicicletă pusă în mâna sa.

Este adevărat că actualmente publicitatea ne dictează în toate şi-i îndrumă pe toţi. Dar, ar trebui să mai existe şi anumite limite în ceea ce priveşte utilizarea Simbolurilor naţionale (Drapel, Stemă, Însemne oficiale şi complementare ale naţiunii, statului ect.) ce ţine până la urmă de simţul bunului gust şi al demnităţii naţionale atunci când se apelează la figuri istorice şi analogii emblematice. Deoarece, nu toate sunt bune de împrumutat de peste hotare (ex.: „Statue of Liberty din NY” - simbolul naţional al SUA reprodus în cele mai diverse şi deocheate ipostaze), căci - nu tot ce este haios este şi lăudabil sau demn de repetat etc... Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău face parte din Lista candidaţilor la statutul de embleme naţionale complementare, la categoria Monumentul Naţional. (Vezi: S.Andrieş-Tabac, „Identitatea simbolică neoficială a Republicii Moldova” în revista „Akademos”, nr.1 (20), martie 2011, p.131-138).

Acţiuni concrete în stabilirea emblemelor naţionale complementare au fost întreprinse de CNH pe parcursul ultimilor ani, printre care şi cele din 2010, cu ocazia pregătirii volumului „Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova” (Chişinău, 2010) în cadrul Instituţiei publice „Enciclopedia Moldovei”. Cartea a inclus compartimentul „Simboluri naţionale derivate şi complementare”. Iar în Tabloul general al candidaţilor la statutul de emblemă neoficială a Republicii Moldova pentru reprezentarea în paginile noului paşaport biometric, propus la Masa rotundă „Identitatea simbolică neoficială a Republicii Moldova”, ediţia a II-a, din 3 februarie 2011 la categoria Monumente de for public – figurează, desigur că – „Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău, sculptor Alexandru Plămădeală”.

Ulterior printre Simbolurile recomandate de Comisia Naţională de Heraldică pentru reprezentare pe paginile noului paşaport biometric în calitate de embleme de identificare a Republicii Moldova, aprobate în şedinţa CNH din 22 februarie 2011 sunt prezente următoarele: I. Simboluri de bază, în ordinea descendentă a importanţei lor emblematice:

1. Stema de Stat;

2. Drapelul de Stat;

3. Imnul de Stat (text şi partitură);

4. Harta Republicii Moldova în context geografic;

5. Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău;ş.a.

Iar spotul publicitar lansat şi comentat deja pe larg pe internet şi în mass-media – în care se utilizează distorsionat imaginea sacră a Monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, care-l reprezintă pe cel mai vestit român din toate timpurile (conform rezultatului campaniei mediatice „Mari Români”, derulate în 2006 la TVR) – poate fi considerat o defăimare (desconsiderare) a unui Simbol naţional din categoria Emblemelor naţionale oficiale complementare („monumentale”).

Să o spunem răspicat că „opera” cade sub incidenţa LEGII Nr. 86 din 28.07.2011 „Cu privire la simbolurile publice” (Art.4. -1,- n), care prevede, conform Art. 14, o protecţie juridică a simbolurilor publice. Cu atât mai mult că toate legile în vigoare (inclusiv şi cea Cu privire la publicitate) urmau să fie aduse în concordanţă cu LEGEA Nr. 86 din 28.07.2011 „Cu privire la simbolurile publice”.

„Imaginaţia nu trebuie să corupă imaginea” – expresia unui blogger. Or, imaginea lui Ştefan cel Mare este sfântă (ca şi personajul istoric, de altfel, canonizat în 1992). Cred că cei care au realizat spotul (în care în prim plan apare Domnul Moldovei –  fără Crucea din mâna stîngă ridicată, ţinând sus o bicicletă – cât de original şi creativ vă pare? Şi de ce nu au apelat, de ex., la monumentul lui Kotovski, urcându-l pe Grigore Ivanovici pe o bicicletă?) au adus un mare deserviciu proiectului, deoarece avem şi oameni culţi. Nu cred ca îndemnul de a urca pe bicicletă trebuie sa fie conjugat cu ridiculizarea slăvitului voievod. Într-un cuvânt: prost gust şi lipsă de inspiraţie. (La fel ca şi în cazul spotului video publicitar din 2011, urmat de postere (calendare pentru anul 2012), în care Ştefan cel Mare coboară de pe soclul monumentului şi citeşte un ziar. Vezi: http://jurnal.md/ro/news/-tefan-cel-mare-a-coborat-de-pe-postament-video-212179/?fb_comment_id=fbc_10150368591164909_19410699_10150369613669909&ref=notif&notif_t=open_graph_comment#f3a2e41c484c2 ).

Animozitatea nu a luat sfârşit, căci pe 18 mai 2014 va avea loc VeloHora, care va fi pe larg mediatizată, iar odată cu această acţiune şi spotul buclucaş (https://www.facebook.com/velohora ).

Este evident că, monumentul lui Ştefan cel Mare din Chişinău, creaţia sculptorului basarabean Alexandru Plămădeală, este un Simbol naţional, cu statut de emblemă neoficială la categoria „Monumente de for public” şi NU este permisă o asemenea publicitate dubioasă. Totodată, monumentul celebru face parte din „operele de artă ce constituie patrimoniul culturii naţionale”, fiind ocrotit şi de „Legea cu privire la publicitate” (Nr.1227-XIII  din  27.06.97) - Articolul 11: Publicitatea amorală.  

Mediatizarea într-un mod grotesc, de grafică computerizată, a acestui vestit monument nu poate să ne provoace decât stupoare şi să ştirbească din grandoarea emblematică a unicului Monument de for public, precum se prezintă această operă de artă. În cazul dat scopul NU scuză mijloacele... Deoarece, după cum au menţionat deja istoricii şi specialiştii în domeniul heraldicii: „Prin valoarea artistică şi simbolică excepţională, precum şi prin ataşamentul sincer manifestat de cetăţeni, monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău a depăşit cu mult faima oricărui alt monument de for public din Republica Moldova şi de departe este o emblemă naţională în tot înţelesul cuvântului”. (Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova. Coord. S. Andrieş-Tabac. –Chişinău: Enciclopedia Moldovei, 2010, p.360).

dr., confer. Vlad MISCHEVCA

(membru al Comisiei Naţionale de Heraldică)

7 mai 2014.