Totalul afişărilor de pagină; © Copyright 2012-2015 Vlad. Mischevca: Toate drepturile rezervate

15 iul. 2016

Câteva observaţii heraldice cu privire la pretinsa panglică a „Sf. Ştefan”





Constatăm, că mai bine de un sfert de veac în Republica Moldova continuă bătăliile heraldice, polemicile în jurul Simbolurilor naţionale. Un nou atac la Tricolor sau, mai bine zis, o diversiune a „moldoveniştilor” locali se prezintă lansarea recentă a noului „simbol care va uni toți locuitorii din Republica Moldova. Panglica - Sfântului Ștefan - este una de culoare roșie care are pe ea imaginea capului de bour, simbol al Ţării Moldovei, dar și a Sfântului Gheorghe în chip de luptător care învinge dragonul”. http://sputnik.md/moldova/20160713/7989057.html




Autorii uită sau mai bine zis nu cunosc legile şi principiile ştiinţei istorice heraldice, care acordă primordialitate într-o  panglică (eşarfă) culorilor şi nu imaginii grafice. Iar culorile naţionale sunt cele stipulate în descrierea oficială a Drapelului de Stat (albastru-galben-roşu).

  • Se pretinde ca “panglica în memoria lui trebuie să împace reprezentanții tuturor taberelor politice din țara noastră.” – Nu poate să-i împace un Simbol nou inventat cu pretenţii politice, bazat pe invenţii heraldice…

  • La întrebarea „La ce îi trebuie Moldovei panglica Sfântului Ștefan” (?) – nu poate fi decât un răspuns bazat pe cunoaşterea istoriei naţionale şi a tradiţiilor heraldice. Chiar nu-i vedem rostul şi oportunitatea acestui nou simbol, plăsmuit în laboratoarele „patrioţilor” locali.

  • Este numit „Simbol centrifug” – într-adevăr poate deveni un simbol de la care îţi vine să fugi, deoarece rolul Unificator al unui simbol naţional rezidă şi se poate baza doar pe o tradiţie istorică veritabilă şi nu una mitologică.

  • Uzurpând (plagiind) imaginea Capului de bour din Stema de Stat a României, combinată cu efigia eclesiastică a Sfântului Gheorghe, pe un fundal roşu (vişiniu) – se încearcă încă o tentativă de a obţine capital politic din memoria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, care nu a instituit şi nici nu a purtat asemenea panglici. Acest inventat simbol Nu poate fi confundat cu singurul simbol vexilologic, păstrat până în prezent de la marele voievod –  Steagul liturgic din 1500, brodat cu fir de argint şi de aur şi îl reprezintă pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe stând pe tron, ţinând o sabie, cu mânerul în mâna dreaptă şi cu vârful în stânga (până la 1917 s-a aflat în posesia mănăstirii athonite Zografu).



  • Se creează o confuzie faleristică, deoarece în medalistica europeană există demult deja panglici ale „Sfântului Ştefan”:

1) Ordinul Sf. Ștefan (Ordine di Santo Stefano Papa e Martire) a fost instituit de către Marele Duce de Toscana Cosimo I în memoria victoriei asupra trupelor franceze (bătălia de la Montemurlo, 1 august 1537). Crearea Ordinului - la 2 august 1561 (a coincis cu a doua zi după o nouă victorie a toscanezilor, 25 de ani mai târziu). La 22 decembrie 1817 statutul Ordinului a fost confirmat și reînnoit de către Marele Duce Ferdinand al III-lea. După anexarea Toscanei de către Regatul Sardinia, în 1859, decorarea cu Ordinul Sf. Ștefan Mucenic nu se mai produce. De remarcat culoarea roşie a panglicii (eşarfei) acestui ordin.





2) Iar în Imperiul Habsburgic Maria Theresia (1764) a instituit pentru Ungaria ordinul Sf. Ştefan (Ritterorden vom Heiligen Stephan)
După al doilea război mondial, Ordinul a încetat să mai existe, dar după moartea lui Otto von Habsburg, șeful casei de Habsburg, în 2011, succesorii săi au fost de acord să transfere gestionarea ordinului în întregime în mâinile statului maghiar, și astfel vechea decoraţie a fost reconstruită ca fiind cel mai mare ordin al Ungariei sub numele Ordinului Sf. Stephen (Magyar Királyi Szent István-rend). Culoarea panglicii (eşarfei) este Roşu – flancat cu verde.


„Din câte s-au spus de către oamenii care merită să fie apreciaţi – zicea Părintele Iachint al Putnei –, Ştefan cel Mare a creat o epocă pentru întreaga Europă. A creat valori şi a ştiut să apere valori…” Să ştim, deci, a le preţui şi păstra şi să Nu inventăm simboluri (panglici) impostoare la umbra slăvitului Voievod (chiar dacă unii se pretind a fi „voievozi”).

dr. Vlad MISCHEVCA (ex preşedintele Comisiei Naţionale de Heraldică)
Chişinău, 15.07.2016.

15 apr. 2016

Prima dată peste Prut




Când prima dată am trecut
Eu „Podul lui Eiffel” la Prut –
Eram prea mic să-l fi ştiut.
Fiind copil, chiar m-am temut…
Să văd ceva necunoscut
Pe malul celălalt de Prut.

Doar, propaganda ne-ntrerupt
Şi zi, şi noapte s-a zbătut,
Servindu-ne „mălai bătut”:
"Pe malul râului abrupt trăiesc străinii!
Iar ei – românii
Sunt răi hainii"…

Şi, ca să vezi, când m-am întors – voios şi mult mai sănătos,
Văzându-mi fraţii, bucuros, am înţeles în mintea mea:
- Nu-i un hotar ce ar putea să ne dezbine aiurea,
Materna limba – româna – să ne-o desfacă apa grea!
Căci, nu există alt mijloc decât să fim Toţi – la un loc,
Şi mari, şi mici – prinşi într-un joc!

(© V.M., 1970-2016)

La Cetatea Albă




Albă eşti Cetate –
Sub nori şi-n zile negre
Ai fost un turn de veghe,
Cu ziduri de mortar
– al Patriei portar…

Falnică crăiasă,
Revină, dar, acasă!
Fii străjer de Ţară,
Creastă de hotar
– al Neamului altar!

(© V.M., 2011-2016)

15 mar. 2016

Omul săptămânii: Vlad Mischevca, istoric



 Ziarul TIMPUL, martie 2016.



Născut la 14 martie 1963, Vlad Mischevca este unul dintre cei mai apreciați istorici contemporani.
În vara anului 1981, Vlad Mischevca, un tânăr modest, dar bine școlit, absolvent (cu medalie de aur) al școlii medii din orășelul Dondușeni, având deja experienţa unui an de activitate în câmpul muncii, completa cererea de a fi admis la examenele de admitere la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. Astfel, la 21 august, era deja emis ordinul de înmatriculare la facultate. Ceva timp mai târziu, pe 25 septembrie 1981, este ales șef al grupei academice nr. 1. Au urmat anii de studenţie, de muncă asiduă și rezultatele nu s-au lăsat așteptate în van: în anul 1986, domnul Vlad Mischevca încheia cu menţiunea Magna cum laude studiile la facultate și era repartizat în calitate de „tânăr specialist” la prestigiosul Institut de Istorie al Academiei de Știinţe.
Numele istoricului Vlad Mischevca este binecunoscut specialiștilor nu numai din Republica Moldova, dar și din alte state din Europa de Sud-Est. Se poate afirma cu certitudine că cercetările acestuia, bazate pe un larg spectru de surse istorice atât publicate, cât și inedite sunt inovatoare și deschid noi perspective pentru cercetări ulterioare. Pentru activitatea sa prodigioasă istoricul Vlad Mischevca a fost decorat cu distincţii guvernamentale, diplome, premii academice și menţiuni.
Este cercetător ştiinţific, coordonator la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru al Comisiei Naţionale de Heraldică de pe lângă preşedintele Republicii Moldova (a fost preşedinte al acestei comisii între anii 1995–1997 şi vicepreşedintele ei în perioada 1998-2008), cât şi a numeroase societăţi ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. Este autor a peste 70 de articole şi studii (inclusiv zece cărţi publicate la Chişinău, Iaşi, Salonic, Atena), printre acestea numărându-se şi cartea „Simbolurile Ţării Moldovei”, sponsorizată şi lansată de către Biroul Relaţii Interetnice în anul 2010 - Proiect realizat în cadrul Congresului IV al Diasporei moldoveneşti.
Redacția TIMPUL îi urează sănătate și puteri pentru munca asiduă pe care o face! La mulți ani, doctore!

13 ian. 2016

StihOpus 12.01.2016



Moto-ul Deputatului principial:
Eu nu mă vând... de 2 ori!!



Chiar de ninge, chiar de plouă
sau pe deal e multă rouă -
noi optăm pentru-n Premier
cu testicule de fier!

Să voteze toţi cu dreapta
pentru meritu-i şi fapta -
Să ne fie bine nouă,
să vă fie bine vouă...

Fără dezbinări în două,
fără partajări în nouă...

Ne servim dintr-o Omletă -
a miniştrilor reţetă!

(Vl.M., Chişinău)

12 ian. 2016

LAUREAŢI AI SĂPTĂMÂNALULUI LITERATURA ŞI ARTA - 2015 (Ştiinţă)




 
LAUREAŢI AI SĂPTĂMÂNALULUI LITERATURA ŞI ARTA, 2015
Literatura şi Arta. Săptămânal al scriitorilor din Republica Moldova, fondat la 3 octombrie 1954. Joi, 24 decembrie 2015, nr. 52 (3669), p. 1.
La sfârşit de an, colectivul săptămânalului „ Literatura şi arta”, împreună cu cititorii acestuia, desemnează personalităţile notorii ale vieţii publice şi culturale ale anului care s-a scurs. Laureaţi ai premiilor săptămânalului „Literatura şi arta” au devenit:

Pentru Ştiinţă:


Acad. Gheorghe Duca

Acad. Mihai Cimpoi

Acad. Anatol Ciobanu

Acad. Ion Tighineanu

Acad. Sergiu I. Chircă

Acad. Valeriu Canţer

Acad. Tudor Lupaşcu

Acad. Haralambie Corbu

Theodor Codreanu (Huşi)

Tudor Nedelcea (Craiova)

Vasile Bahnaru

Acad. Mariana Şlapac

Acad. Andrei Galben

Dr. hab. Elena Prus

Acad. Nicolae Bileţchi

Vitalie Răileanu

Dr. Dumitru Apetri

Tudor Palladi

Lina Codreanu (Huşi)

Tatiana Rotaru

Lidia Ungureanu

Alexandru Budişteanu (Bucureşti)

Dr. Vlad Mischevca

Dr. hab. Gheorghe Avornic

Maria Vieru-Işaev

Ion Coja (Bucureşti)

Dumitru Păsat

Alexandru Burlacu

Dumitru Gabura

Daniel Corbu (Iaşi)

Spiridon Vangheli

Lidia Grosu

Eugenia David

Victoria Fonari

Florin Daniel Dincă (Bacău)

Timotei Roşca

Vasile Fluturel (Iaşi)

Andrei Petruş (Vaslui).